Meditatii

Au trecut ani buni de cand eu, mama de “copil cu sindrom Vera” (cum spunea demult vechea ei terapeuta), am incetat sa ma mai raportez la lume, societate si sisteme sperand ca Vera sa fie vazuta la tot pasul pentru puterea ei adevarata, in potentialitatea ei geniala si apreciata pentru acel spectaculos Mult interior care nu apuca niciodata sa fie gestionat si exprimat plenar (cu toate ca lumina pe care ar putea s-o reverse peste ceilalti ar fi, la orice ora, plina de surprize uimitoare).

Am inteles demult ca bucuria vietii vine din naturaletea de a fi, pur si simplu, cine esti, fara asteptari si fara pretentii de la ceilalti. Provocarea nu este sa fii validat, ci sa te poti intalni cu tine si sa-ti gasesti curajul de a trai aceasta relatie cu prioritate si cu incantare.

Anii de scoala sunt totusi, in mod fatidic, niste ani lipsiti de stralucire personala, ani de supunere si de asa-numita disciplinare a mintii, de deprindere a comportamentului social, chiar daca stim toti cu ce vine la pachet acest “bine”. Continuam sa pasim cuminti si deocamdata modesti pe drumul batut al alinierii, al ne-iesitului in evidenta, pregatindu-ne cu seriozitate (psihic, afectiv, intelectual) pentru perioadele viitoare cand, fara indoiala, Vera va functiona la un nivel superior de constiinta si manifestare.

In valtoarea terna (dar tenace) a pregatirilor pentru o “libertate” viitoare, cineva a observat-o din nou (asa cum, in urma cu cativa ani, a facut-o si Dl. Prof. Florian Colceag).

Isabelle Gabriela Stroie, profesoara de Limba Romana cu care Vera face meditatii, ii aduce – pe langa pragmatismul organizarii mentale in fata examenului de capacitate – suflul acela rar si motivant al celui care o vede exact in ce are ea esential. Ca un nou trimis al divinitatii care, in plina adolescenta, vine sa-i oglindeasca autenticitatea si sa-i aminteasca cum se simte imbratisarea sufleteasca a celor care te inteleg.

Ce reconfortant este si pentru mine sa simt ca Vera parcurge un drum cu cineva care o vede! Ni s-a dat inca un om-cheie, un om care vede simplu tot ceea ce este complicat, intelegand si pretuind ceea ce creeaza, ceea ce ESTE Vera.

Fericita epuizare

Pentru ca a fost de curand ziua constientizarii autismului, m-am tot gandit si eu la lucrurile care definesc, la momentul actual, existenta noastra in spectru. Nu m-am putut opri la nimic negativ. Dimpotriva.

Ma uit la Vera si ma uimeste starea ei psihica de copil „cu dezechilibru de comportament social”. OK, nu are prieteni la scoala, adevarat. Nu trimite semnale cum ca ar dori interactiunea cu ei, iar ei nu-si consuma energia cautand drum spre ea. E un dat al problemei pe care nimeni nu vrea sa-l depaseasca; pentru toti a ajuns sa fie o stare de fapt, un cadru chiar confortabil, why change. Dar cum-necum, acest lucru a ajuns sa fie dus de catre Vera intr-un mod detasat, cu pace interioara si cu o relaxare pentru care sunt nespus de recunoscatoare si pe care cred ca am dori-o toti, astia adulti, normali, extravertiti, responsabili, true social animals.

Observ si eu printre copiii fara „asemenea probleme”, cum isi traverseaza multi adolescenta, facand slalom greoi printre crispari, frustrari, tensiuni, conflicte interioare, conflicte cu sistemul, cu autoritatile, oboseli, ascunzisuri si revolte. Si vad ce maturizare si cata intelepciune contine in ea structura psihica a Verei, cum trece acum prin schimbari, prin frici, prin situatii imprevizibile, cum trece peste faptul ca nu e inteleasa, ca nu i se acorda nu stiu ce tratament preferential. Nici nu doreste asa ceva ! Felul in care STIE cine este ea, ce poate, ce are de facut, felul in care a ajuns sa se accepte si sa relationeze cu ea insasi – asta mi se pare rasplata cea mai mare pentru toti anii de terapii, disperari si eforturi.

Poate ca suna desuet sa spun ca autismul e o binecuvantare; in cazul nostru insa, e adevarul gol-golut. Daca ar fi sa dau o definitie proprie autismului, l-as numi „fericita epuizare”. Asa cum, de altfel, sunt mai toate experientele si edificiile temeinice ale vietii (care presupun eforturi supraomenesti si care aduc o netagaduita inaltare) – nasterea, maternitatea, relatia de cuplu, relatia cu parintii, impacarea cu sinele, etc.

Da, iubirea insasi seamana cu autismul.

Martisoarele de lemn (Verunele)

Imi era dor de blogul Identitate. Voua nu ? 🙂

Va propun azi un joc de rune inventat de VeraSimo. E simplu !

Alegeti fara sa stati pe ganduri unul dintre cele zece martisoare de lemn din piramida. Apoi, cititi semnificatia lui. Martisorul ales de dvs va va spune ceva esential despre personalitate, dar si despre perioada pe care o traversati.

Enjoy it !

verune_1verune_2

 

La multi ani, Veronica ! (poezie compusa de Tataia pentru Fata)

Treizeci Noiembrie, zi memorabila
Astazi a venit vremea aniversarii
Spectacol special in a ta „scoala”
Unica in castelul familiei iubirii

Mai adaugi un an in cupa vietii
Relaxeaza-te si distreaza-te
Langa tine ne bucuram cu totii
De fericire si o dragoste aparte

Fie ca anul ce vine sa-ti aduca
Noi sperante si un nou inceput
Sa descoperi mereu fara frica
Asa cum si pana acum tu ai facut

Iti dorim sa ai satisfactie multa
Sa ai parte de succes si minuni
Sa fii ceea ce esti, o fata minunata
Sa stralucesti intre oamenii buni

Energie, entuziasm, bucurie, pace
Mereu sa ai parte de toate acestea
Sa faci cu placere tot ce-ti place
Directia vocatiei tale, chemarea

O implinire spirituala sa-ti aduca
Sa dai semenilor fericire si putere
Sa-nvinga depresia, teama si frica
Sa-nteleaga lucrurile interioare

Sa ai curaj si responsabilitate
Privirea sa-ti fie clara, auzul fin
Sa aduci delicatete si mangaiere
Vorbe intelepte si un nou destin

Lastar din marea vietii, Tom si Ana
Trandafir, parfum al anotimpurilor
Tu esti o paine proaspata si buna
Aduci delicatetea mangaierilor

Viata este o pictura pe un sevalet
Tu coloreaz-o cat poti de intens
Munceste pana devii un om complet
Intra in miezul vietii, da-i un sens

Urca la stele si pune-le in caseta ta
Cu bijuterii, foloseste puterea lor
Sa fii o stea, model de viata traita
Pentru linistea si frumusetea inimilor

Sa faci fata tuturor greutatilor
Treci peste obstacole, mergi spre Rai
Nu te compromite in fata prostiilor
Este singura avere pe care tu o ai

Ai incredere in tine, sa nu-ti fie teama
Incearca sa nu te temi ca dai gres
Cand cazi, ridica-te si o iei de la capat
Nu risipi nimic, profita de orice clipa

Prietenia este calea spre fericire
Fa-ti timp sa razi, e muzica sufletului
Pretuieste tot ce te duce la biruire
Familia, castelul tau e puterea cerului

La multi ani cu sanatate
Sa-ti dea Domnul tot ce doresti
Zile senine si fericire
La multi ani ! Sa traiesti !

30 Nov. 2016, Petre Tomitanul

20161130_16470520161130_13535720161130_184343dscn9757DSCN9758.JPGdscn9759DSCN9762.JPGdscn9760dscn9761

Temă la Limba Română

Alcătuiți o compunere în care apar sinonimele cuvintelor boltă, a cutreiera, făptură și antonimele cuvintelor tânăr, teafăr, bucuros.

boltă – cupolă / a cutreiera – a (se) plimba / făptură – ființă
tânăr – bătrân / teafăr – vătămat, lovit / bucuros – trist.

Zâna

Într-o zi, o familie s-a plimbat până la o biserică. Au intrat și au văzut că pe cupolă erau pictați sfinți, îngeri și arhangheli. Deodată, în fața fetiței apăru o ființă minunată. Era o zână care venea la toți copiii din biserică, să le îndeplinească o dorință. Fetița i-a povestit de bunicul ei. I-a spus că e foarte bătrân și, din neatenție, s-a vătămat cu cuțitul încercând să o ajute la tăiat pâinea. După aceea, a rugat-o să îl vindece și, cu această ocazie, să îl transforme într-un copil.
S-au dus acasă. Bunicul zăcea în pat, trist și cu mâna în ghips. Zâna a făcut vraja și apoi fetița i-a cerut prietenia.

dscn9458

scurt dialog în ploaie

Eu: Vera, uite, hai să mergem pe trotuarul acela, sunt pomi mai mulți și nu ne va mai ploua așa tare.

Vera: OK ! E ca și cum am avea umbrele, dar nu făcute de oameni ci așa, naturale. Pentru că tot ce fac oamenii… Dumnezeu știe să facă mai bine.

Al 72-lea an din copilăria lui Tataia

La mulți ani Prințul meu, Tataia !

Veronica îți urează La mulți ani și o zi fericită
E sărbătoare mare azi, să știi, dragă Tataie
Reușești în sfârșit să îți schimbi vârsta, să fii copil
Ai mai trecut un an de bucurie cu Fata.

Tataie, ce bine să te-avem la noi în Familia
Iubirii și să visăm împreună la apartamentul
Castel unde vom face petrecerea de ziua Fetei
Acolo vor fi și expoziții-n școlile Veraticalei
Locul unde se vor ține școlile 10-72, 11-72, 11-73, etc
Acum ne bucurăm că e petrecere minunată.

T72-1T72-2T72-3

Și tot pentru el am inventat un joc numit ȘAH VERATICALEZ. 

Regulament:

Piesele sunt realizate din p(i)etre. Se așează piesele principale pe câmpurile care seamănă cu Polul Nord și Polul Sud. Coechipierii Regelui și Reginei (piesele secundare) stau pe margine lângă stăpânii lor. Tataia joacă cu negrele (piesa principală Regele Tataia) și eu joc cu albele (piesa principală Regina Fata). Piesele se mută ca la șah, numai că scopul jocului este cu totul diferit față de șahul clasic. Pentru început, trebuie mutați nebunii, astfel încât Regele și Regina să se poată întâlni în centru (câmpul cu steluță galbenă). În acest joc este interzis să iei piesele adversarului. Regina va ajunge întotdeauna prima, deoarece regele mută doar o pătrățică. După ce Veraticala s-a unit, piesele secundare trebuie aduse în curtea celuilalt. Cine le aduce primul, acela câștigă.

Diferența între acest șah și cel clasic este că partenerii nu joacă atacându-se, ci iubindu-se și dorind să ajungă împreună în același loc.

T72-5T72-6

gusturi de sezon

Eu: Ce gusturi diferite au pepenele roșu și cel galben… Și totuși se numesc ”pepeni” amândoi.

Vera: Ca doi frați cu personalități diferite; se îmbracă în culori diferite și au ”gusturi” diferite.

DSCN9550

Petrecerea întineririi (de la 42 la 24)

Oprește căldura verii
Oprește frigul iernii
Dă-i drumul vârstei
Lasă-ți sufletul să crească
și astfel vei avea odată
100 de ani dar de fapt
25.

*** *** ***

Fata iese din marsupiul mamei

1

Felicitare

2

Iubire de arta

3

Poezia Petrecerii Intineririi

4

Colaj-mozaic

5

Comparare: Tempera si acuarela

6

Familia de Ingerasi ai Iubirii

7

Cub

8

Tortul Intineririi

DSCN9262

Cateva poze cu VERANA

DSCN9266DSCN9150DSCN9188

Drumul spre a fi copil cu bucurie

Haideti la joaca, in parc sau acasa,
caci va recomand sa vizitati
o planeta unde toti adultii lumii
ajung copii pentru o zi.

Nu-i asa ca va tenteaza
sa veniti aici sa transformati
parintii, bunicii si prietenii vostri
cei adulti ca varsta
in oameni cu suflet de copil?

Stiti toti ca Vera-i copil, dar aici invata si Tataia,
precum toata familia, sa aiba si ei niste copilarie
in aceasta lume unde poti intra doar daca ai cheia
care se numeste “Drumul spre a fi copil cu bucurie”

1 iunie 16

Anotimpurile Veronicăi (joc)

In fata jucatorului / jucatorilor se plaseaza cele patru cartoane cu „10” (cu simbolurile anotimpurilor).

Vera amesteca Veronicile si ii / le arata una dintre ele. Ii / le citeste ghicitoarea de pe spate iar el / ei trebuie sa spuna la ce anotimp fac referire ghicitorile (si Veronicile) si sa ii arate Verei zecele ce corespunde anotimpului respectiv.

Poza cu zecii: DSCN9920

Poza cu Veronicile: DSCN9921

Poza cu ghicitorile: DSCN9922

Sirena veronicheza

Ariel
se unduieste
in parul meu de zana
impreuna cu
o mie saptezeci si unu
de caluti
de mare
micuti
si draguti
producand spuma alba
si mangaietoare
adormindu-ma
si cand m-am trezit
m-am gasit
transformandu-ma
intr-o sirena
magica.

Biscuiti „VerAnA” de post

Ingrediente pt. prepararea aluatului:

Faina alba, faina de hrisca, apa, ulei, vreo 2 plicuri de zahar vanilat, o picatura de esenta de rom. Se pun dupa ochi (adica la intuitie, nu conteaza cantitatea).

Formarea lor:

Se intinde si se framanta aluatul dupa ce se pune faina pe masa ca sa nu se lipeasca. Daca vrei sa faci biscuiti normali, se taie cu forme de prajituri si de biscuiti. Daca vrei un super-biscuit in forma de tort, se lasa o forma mare si rotunjoara de coca facuta din maini careia e bine sa ii faci cu degetele o margine.

Decorarea lor:

Se intinde niste miere pe forme si dupa aceea se pun bomboane sau seminte de floarea-soarelui pe ele. Daca faci din acela in forma de tort se pot adauga si flori din migdale, zahar pudra, fructe mici sau poti fi un mic artist inventator de combinatii!

Apoi se baga la cuptor.

Va recomand biscuitii „VerAnA” tuturor! Secretul este ca daca ii gresiti, tot gustosi sunt pentru ca sunt facuti de voi!

Ia uitati o poza cu biscuitii si cu super-biscuitul-„tort”:

biscuiti verana

 

 

Vera și Tataia în Raiul Iubirii

Au fost odată un bunic și o nepoată pe nume Vera si Tataia. Un nor magic a coborât la Casa Iubirii (căci acolo locuiau cei doi) și atunci se auzi deodată o voce: ”Urcați-vă pe nor dacă vă iubiți și dansați pe el și veți ajunge într-un Rai de pe pământ, așa-numit Raiul Iubirii în care mereu pe nori dansează câte doi oameni care se iubesc!”

Cei doi au dansat pe nor în Raiul Iubirii până când s-au săturat de iubire. Adică… niciodată!

vera si tataia

Primăvara (compunere la Lb. Română)

Eu fac o călătorie prin primăvară. Acolo sunt mii de flori în iarbă și în copaci. Zâna Primăverii mi-a recomandat să vizitez sărbătorile. Mai întâi am ajuns la Mărțișoare. Tărâmul Mărțișoarelor este plin de alb și roșu. Sunt foarte multe târguri și toată lumea poartă mărțișoare! Apoi am ajuns la Tărâmul Femeilor, Opt Martie. Băieții dădeau flori fetelor și serbau mămici, femei, fete și fetițe! După aceea m-am întâlnit cu mucenicii lui Iisus Hristos. Ei mi-au zis ca Domnul a înviat. M-am plimbat ce m-am plimbat printre florile primăverii până când un iepure mi-a oferit un ou spunându-mi:
– Hristos a înviat!
– Aaa, am ajuns la Paște! am zis eu. Adevărat a-nviat, atunci!
Și când am zis că a înviat, oul s-a înroșit.
– Pot să îl văd pe Iisus Hristos puțin? l-am întrebat pe iepuraș.
– Da, pentru asta o iei încolo.
Mergând pe direcția indicată, un bărbat mare cu o cruce în mână m-a privit: era Domnul Iisus Hristos!
Acum stăm puțin de vorbă despre frumusețea primăverii și apoi mă voi întoarce acasă.
A fost, este și va fi o super-zi și o super-memorie!

Imnul Iubirii

”Cănile~cu~ness” nu trăiesc
Fără o familie a iubirii
Doar pozitivul adevăr poate
câștiga adevărata iubire
Dumnezeu te iubește mai mult
dacă știi să-ți iubești
toți apropiații
Viața nu e nimic
Fără să ai
Familia
Iubirii

n.b. ”cană cu ness” = kindness

imnul iubirii

Prietenia dintre Vera și poetul Petre

A fost odată ca niciodată o fetiță, Vera. Ea aflase că domnul Hans vroia să-l bage la închisoare pe bunicul ei, Petre, deoarece era bunicul unei ”căni cu ness”. Mama ei, Ana, îi spuse fetei că Petre trebuie să scrie 10 poezii ca să fie din nou liber. Ea știa acest lucru de la porumbelul Doru, un bun prieten al Verei care vroia mereu s-o ajute.

Vera, Doru și Ana s-au dus împreună la închisoarea unde era Petre ca să-i dea hârtii și creion, pentru a-și scrie poeziile. Când a terminat de scris, Petre i le-a dat cadou fetiței. De atunci, Vera și Tataia trag cu arcul spre ținta libertății, dar și spre cea a inspirației. Cei doi au început să fie poeți celebri, mai ales Petre.

De atunci, Hans nu a mai reușit să-l păcălească pe Petre în niciun fel, pentru că iubirea lui cu Vera îl făcea super-pozitiv pe vecie!

DSCN8014wb

 

mostra de limbaj la 10 ani

Eu (catre Tom): E atat de evident faptul ca Vera este mai fericita de cand e tata la noi… Un mare, mare plus in viata.

Vera intervine: Da mai frate, si eu imi dau seama de aspectul asta, inainte nu constientizam asa de bine iubirea fata de el dar acum constientizez. Ce sa fac, daca am aceasta abilitate de cunoastere de sine si de ceilalti!

un tic folositor

– Vera, ticul asta seamana cu un pupat, e ca si cum ai saruta aerul in loc sa ma saruti pe mine.

– Da! In felul asta ma exersez pentru cand o sa am „Kristoff-ul” meu, sa nu ma intrebe de ce il pup asa ciudat, ca un copil mai frate! Ca si-asa pe vremea aia eu n-o sa mai fiu copil…

Zece idei creative la zece ani

Ma gandesc la zece idei creative
Ca sa zic cat mai mult ca „am o idee!”
Prima e ca adevarul este frumos
Si ca e perfect pentru a te gandi la viitor

A doua e ca este bine sa-ti cauti prieteni
Pe care sa ii pastrezi cat mai mult timp
A treia e ideea de a spera cat mai mult
Sa se indeplineasca dorintele toate

A patra e de a-ti duce gandurile
Cat mai departe pana in Rai
A cincea e ca o sa le scriu pe toate
Intr-o carte in comun cu tataia

A sasea e sa le spunem tuturor
Sa aiba grija de a noastra planeta
A saptea e sa fascinez oamenii lumii
Cu ideile frumoase si super-pozitive

A opta e ca la orice varsta frumoasa
Sa avem cu totii super-petreceri
A noua e sa te bucuri de orice talente
Pe care le ai la tine in minte si suflet

A zecea e sa ne bucuram de familia iubirii
Si sa dam multe petreceri cu talent artistic
Dar si sa iubim tot ce este bun si pozitiv
Si sa punem in practica toate faptele bune.

Regulile ACINOPUNAD

DSCN692810 reguli de viata. Se citesc pe verticala.

1. Asculta cu atentie dorintele;
2. Cere ajutor cand esti stresat;
3. Invata sa spui „nu in acest moment”;
4. Noteaza-ti ideile in agenda;
5. Odata /h (pe ora)5 minute plimba-te;
6. Pentru prioritati fa-ti lista;
7. Urgenta ta nu este si a altora;
8. Nu cauta scuze ci rezolva;
9. Asigura-te ca te incadrezi in timp;
10.Decide sa actionezi, nu fi lenes.

de Mos Nicolae

– Mami, daca Mos Nicolae e un sfant, atunci cine ne aduce cadouri?
– Asta e un mister. O taina pe care o vom afla cand vom mai creste.
– Aha!.. Eu cred ca sufletul lui mai coboara uneori pa pamant, la fel cum si Iisus coboara de Pasti.

Adevărul de nota 10 la capătul curcubeului

Vera avea super-aproape zece ani. Părinții ei mereu aproximau vârsta ei la zece, ceea ce ei nu îi super-plăcea. Și s-a rugat de ei: – Ori nu uitați de cuvântul ”aproape”, ori încerc să-mi câștig zece-anii de acum!

Ea a auzise o legendă despre faptul că la capătul curcubeului exista un coș cu vârstele oamenilor, păzit de un spiriduș. A mers până acolo cu prietena ei Vero cu tot, căci fusese o zi ploioasă. Și spiridușul apăru. Vero a mers la spiriduș, care i-a zis că a primit șase-anii acum o lună și un pic, deci abia la anul poate să vină din nou la el pentru șapte-anii. Căci el simțea când e ziua de naștere a oricărui om și câți ani împlinește.

Vero a chemat-o pe Vera. Vera a întrebat: – Îmi dai și mie zece-anii, te rog? Și i-a povestit întâmplarea cu părinții. Spiridușul i-a răspuns: – Nu pot să ți-i dau acum, trebuie să vii când e fix ziua ta, dacă o să mai fie curcubeu atunci. Dar dacă n-o să fie, o să îi primești pur și simplu de la Dumnezeu.

Și iată că de ziua Verei nu a fost doar ploaie și curcubeu, ci ploaie, ninsoare și curcubeu. Dumnezeu a făcut o minune, ca să poată să-și extragă vârsta. A fost la spiriduș și și-a extras zece-anii din coșul acoperit cu bile roșii, albastre și verzi.

vera simo (acrostih)

Vrei sa vezi si tu cine este Dumnezeu?
Este doar un suflet sau are corp si fata?
Raspunsul este unul pe care il stiu doar eu:
Acum iti spun ca Doamne-Doamne este viata.

Sa vezi ce zice adevarata noastra „cana-cu-ness”:
„Importanta cand faci cadouri e iubirea, nu banii”
Mai, frate, dar oare la ce sa avem odata acces?
O sa va spun ca cei mai magici sunt zece-anii!

n.b. „cana-cu-ness” = kindness

i’m just saying…

Eu daca as fi fost un curatator de natura, cand as vedea ca frunzele cad si tot cad si tot cad si nu pot sa le adun pe toate, atunci as renunta, pentru ca mi-ar fi mila de copiii care se joaca in ele si de cei carora le place sa se bucure de ele.

IMG_0651

Obligatia – rugaminte a deceniilor

Primul deceniu reprezinta Adevarul Copilariei
Al doilea inseamna Maturizarea de Adolescenta
Al treilea se numeste Dragostea si Casatoria
Al patrulea reprezinta Puterea si Educarea Copiilor

Al cincilea inseamna Experienta in Vocatia ta
Al saselea se numeste A da Invatatura ta Altora
Al saptelea reprezinta Intelepciunea Scriitorului
Al optulea inseamna Sinteza Verticalei Iubirii

Al noualea inseamna Maturizarea de Imbatranire
Iar al zecelea se numeste Ingerii din Raiul Pamantesc
Si daca-ti doresti sa traiesti pana la deceniul ingerilor
Trebuie sa ai incredere in tine si sa mai faci inca ceva.

O nepoata veronicheza se juca numai pe la tine prin brate
Si Dumnezeu iti spunea ca datorita unui gest atat de pozitiv
Iti mai da 10 ani de trait in plus in afara de ce vroia mai demult
Deci cu ocazia aceasta ai facut ce te-a obligat-rugat nepotica

Ai aflat ce mai trebuie sa faci inafara de a avea incredere in tine
Trebuie sa ai incredere nu doar in tine, ci si in Doamne-Doamne
Dar nu asta vroiam sa spun cand am zis „sa mai faci inca ceva”
Ci am vrut sa-ti zic sa fii mereu iubit de veronicheza simonicheza.

AnA Tomescu e gravida (imaginatia mea se intoarce in anul 2005; sau cum sunt copiii pe planeta Vera)

Dumnezeu vorbea cu El Insusi:
“Hmm… AnA Tomescu e gravida. Si deja isi iubeste copilul… Ia sa-i fac eu o surpriza si sa-l iubeasca si mai mult atunci cand va naste.”
Si El decise sa-l faca mai special.
“Hmm… Dar cum sa-l fac special?”
Si, deodata, ii veni o idee:
“Ia sa-l fac sa se nasca pe alta planeta!”

AnA Tomescu (hotarata la numele de Veronica), atunci cand auzi ca Dumnezeu a facut o planeta cu numele de Vera, vorbea si ea cu ea insasi:
“Hmm… Ia sa nasc eu pe acea planeta!”
AnA gandise la fel cu Dumnezeu!

El isi spuse ca pe planeta Vera, copiii cand apar in burtica mamei, nu apar in forma de bobite din piele ca pe Pamant, ci in forma de raze de soare. Dar nu ii spuse AnEi acest lucru. A vrut sa ii faca o surpriza.

Atunci cand a nascut, a avut surpriza ca fetita era luminoasa.
“Oare am nascut o fetita rupta din soare?” se intreba AnA Tomescu.
“Da, raspunse Dumnezeu, ba chiar mai mult decat atat! Ai nascut un infinit de bunatate, o libertate magica si un adevar perfect. De fapt toate sunt una si aceeasi fetita, rupta din Soarele Planetei Vera!”

“Ah! Multumesc Doamne! E cea mai buna surpriza din lume! Nu ma asteptam la o asemenea IUBIRE! De 10 ori Multumesc, Doamne!”

Deceniul Adevarului Veronichez

Pentru ca e luna noiembrie,
simt ca Dumnezeu imi da
ca o “obligatie-rugaminte”
de a o crea pe Elsa
cand avea zece ani.

Numarul “treizeci”
ma asteapta cu drag
sa-mi inlocuiasca libertatea cu adevarul
De fapt, ma refer la varsta,
nu la insusire;
adica libertatea 9-ului va ramane
asa cum mi-a ramas
si infinitul 8-ului.

Elsa Frozen
vine pe la mine pe-acasa
ca sa mi-o decoreze cu fulgi de nea
si sa-mi faca o casa de “toamna-iarna”.

Vero Chi
vine pe la mine pe-acasa
ca sa-mi dea desene multe
sa ne deghizam in Elsa si Anna
sa fim libere si
sa formam o adevarata
prietenie.

Petrecerea incepe
cu surprize, jocuri si creatii
pentru
Deceniul Adevarului Veronichez.

De-as fi mama vreodata (dedicata copilului pe care il voi naste eu peste nu stiu cati ani)  

Nu stiu daca esti fata sau baiat,
nu stiu cand va fi ziua ta,
nu stiu cati ani voi avea
cand vei aparea in aceasta viata,
nu stiu ce pasiuni vei avea,
nu stiu cine va fi tatal tau,
dar stiu multe alte lucruri:

Daca esti baiat,
ma gandeam la numele de Doru
ca sa am amintire de la
motanul copilariei mele pe care asa il chema

Dar daca esti fata,
eu ma gandeam la numele de Elsa-Elisabeta
ca sa am amintire de la papusa copilariei mele
si de la cea mai lunga pasiune
tot a copilariei mele.

Cand tu vei fi bebe mic ca un “fulgut” de nea
eu te voi tine permanent la mine “imbrate”
sau in marsupiu din acela pentru “bebi”

Iar cand vei fi mai maricel
sau poate mai maricica
in functie de ce vei fi cand vei exista
eu ma gandeam sa te invat
inventia copilariei mele
numita Limbajul Veronichez de pe Planeta Vera
care este sinonima cu imaginatia mea.

Seara, eu ma gandeam sa citim
din cartile pe care le scriu eu in copilarie
incepand cu aceasta poezie
din cartea de zece ani;
dar dupa aceea o sa-ti mai citesc
si alte povesti, eventual din alte carti…

TveraS

IMG_0223

Vero-Chi, Elsa mea de toamna!

Ieri a fost ziua de nastere a VeroMicai Chifan, cea care reprezinta jumatate din „legenda Veronicilor-Asperger”. Pregatirile (desenele, creatiile si in esenta declaratiile de dragoste) dureaza de ceva vreme, dar nu atat cantitatea lor vorbeste despre prietenia celor doua fetite, cat basmul cuprins in mesaje, in personificari, in trairea entuziasta si plenara a daruirii.

La multi ani, draga si frumoasa noastra VeroMica, sa fii mereu vesela si luminoasa si sa va teseti impreuna legenda, in stilul vostru original si atat de… „altfel”!

6 ani de vero-chi6IMG_00354591014231112131278318221920212849313027353738242616173236152529333443444546475251IMG_0014

Toamna si magia ei (articol de presa – tema la Lb. Romana)

Vera a avut de ales pentru aceasta tema sa copieze un mic articol din ziar sau sa compuna ea insasi unul (pastrand punctele importante de structura ale unui astfel de text). Cum optiunea de a copia in defavoarea celei de a inventa nu este niciodata viabila in cazul Verei, iata cum arata o tema destul de… „out of the box”, as spune eu.

Articolul de presa: Toamna si magia ei

Te-ai intrebat vreodata de ce toamna frunzele isi schimba culoarea? Vom afla acum! Sper ca o sa va placa magia divina!

Frunzele trebuie sa cada ca sa creasca altele noi la primavara. Dar de ce nu pot sa cada verzi? Sa descoperim impreuna.

Pentru a cadea, frunzele trebuie sa se usuce. Dar de ce nu pot sa se usuce verzi? Cand sunt verzi, apa circula prin nervuri. Habar n-am de ce nu se pot usca verzi, dar stiu de ce nu cad verzi. Atunci cand „ruginesc” frunzele, circuitul apei se opreste, deoarece ele sunt uscate. Din cauza asta, ne-circuland apa, codita frunzei se elibereaza de tulpina si cade.

Eu cred ca aceste fapte sunt minuni dumnezeiesti. Niste magii ale naturii fac orice anotimp sa fie aparte in felul lui.

tema romana 1

tema romana 2color

Lupta in castigul printesei Ana

Kristoff era baiatul care stia sa iubeasca
Si ii placea sa ii ajute pe cei mai buni prieteni
Dar Hans era baiatul care nu iubea cu adevarat
Caci el vroia sa fie rege si o mintea intruna
______________________________________
Pe frumoasa Ana ce era chiar Printesa Iubirii
Desi Kristoff chiar se super-indragostise de ea
Hans o pacalea ca o placea doar pentru a fi rege
Caci el nu stia ca asta nu e adevaratul sens al vietii.
_________________________________________
Cei doi domni au inceput sa se lupte pentru castigul
Acelei prea interesante printese care daca trebuie sa aleaga
Ea il place mai mult pe Kristoff si ii aprecieaza bunatatea
Dar Hans nu se dadea batut din a o avea pe acea Ana.
_____________________________________________
Ei doi au decis sa isi caute cate un partener de lupta;
Hans si-a gasit o vrajitoare ce il va ajuta sa o aiba pe Ana,
Dar Kristoff si-a gasit-o pe partenera lui cea super preferata
Pe care o chema Veronicheza-cea-Cana-cu-Ness, chiar ea.
_______________________________________________
Cand Kristoff si Veronicheza-cea-Cana-cu-Ness s-au intors
Hans a strigat „AAA!!!!!! BUNATATE!!!!!!!!!” si-a fugit departe
Si asta inseamna ca Hans a pierdut lupta din cauza minciunilor
Deci Kristoff este Invingatotul datorita iubirii adevarate pentru Ana.

4 categorii de oameni din Familia Iubirii

COPIL-COPIL este cel care e copil ca varsta si caruia ii traiesc ambii parinti (Vera);

COPIL-ADULT este cel adult ca varsta si caruia ii traieste un parinte, mai ales mama (Toat, Tataia);

ADULT-COPIL este cel adult ca varsta dar caruia nu ii traieste mama, doar tatal (Moam).

ADULT-ADULT este cel adult ca varsta si caruia nu ii mai traieste niciun parinte (ingerasa Lucica).

casuta iubirii

un nou jurnal de identitate

Se apropie o noua varsta, punctata bineinteles de inca o carte colorata a amintirilor vii, a jocurilor si desenelor, a ideilor si „spunerilor” originale, a poemelor si povestilor veronicheze. Acest lucru nu mai este demult ceva „spectaculos”, deoarece – atunci cand felul de a fi este sinonim cu arta de a ramane fidel propriului sine – lucrurile intra intr-un fagas al miracolelor si creativitatea devine un fel de respiratie fireasca. Fara de care… nu se mai poate trai.

In cateva saptamani ne vom putea bucura impreuna cu prietenii nostri de inca o marturie a felului in care copilaria isi intinde necontenit aripile in cosmosul posibil al existentei omenesti.

Temlate_A5_Softcover_21-09-2015

Scrisoare către Clasa-a-Patra

Dragă Clasă-a-Patra,

Vreau să îţi spun că alături de fosta mea prietenă, Clasa-a-Treia, acum câteva luni, am învăţat multe lucruri frumoase despre: scris compuneri corect, înmulţiri şi împărţiri, forme geometrice, etc.
Am auzit că tu mă vei învăţa şi mai multe lucruri frumoase, dar pentru copii mai mari.
O să mă întâlnesc cu prietenele mele, Bibi şi Susana, o să primesc cărţi noi, un orar plin de materii, etc. Sunt tare curioasă ce o să învăţ şi dacă o să am vreun coleg nou!

Cu drag,
Vera Simona Tomescu

DSCN4883DSCN4885

Dumnezeu nu are ISBN

După ce Vera a înţeles (din punct de vedere logic) ce înseamnă acel număr de înregistrare de pe cărţile ei, a rămas totuşi un timp pe gânduri, cu un fel de nedumerire. Pentru că noi am dăruit ani de zile cărţile, vânzarea nu prea stătea în picioare ca argument. Poate doar faptul că rămân ca „mărturie” în câteva biblioteci… am căutat eu o oarecare justificare, însă Vera, neconvinsă, a mai rămas o vreme cu ochii în gol şi apoi a concluzionat:

Părerea mea este că nu e nevoie să aibă cărţile ISBN, pentru că Dumnezeu este mai important decât o carte şi El nu are ISBN. Oamenii Îl simt oriunde ar fi şi El nu trebuie să apară neapărat în biblioteci. Mami, eu n-aş mai vrea ISBN pe cărţile mele…

9 întrebări de la Verticalul cel Tataiapetrichez şi Tomitan (şi răspunsurile mele)

TRECUT:

1. Pentru ce eşti recunoscătoare părinţilor?
Pentru că mă iubesc şi stau cu mine mult.

2. Ce momente de răscruce ai avut şi cât de des te gândeşti la ele?
Am avut neliniştile de sindrom. De multe ori am senzaţia că nici nu le-am avut.

3. Iubeşti necondiţionat?
Daaa, „inclusiv” că daa! („inclusiv” înseamnă „bineînţeles”).

PREZENT:

4. Eşti mulţumită şi fericită de (cu) cei lângă care esti?
Da. (Mă refer la familie dar şi la prieteni).

5. Ce dă sens vieţii tale?
Arta, iubirea, joaca, imaginaţia.

6. Ce te-ar face fericită în viaţă dar îţi lipseşte?
Ca păpuşa Elsa să aiba suflet sau ca eu să am puteri magice.

VIITOR:

7. Ce înseamnă pentru tine înţelepciunea? Ai fost înţeleaptă?
Să dai lecţii de viaţă ca să-i faci pe oameni mai „căni-cu-ness” (mai buni). Eu am făcut asta.

8. Ce vrei să se spună despre tine când vei fi „îngeraşă” (când vei muri)?
„Mi-e dor de ea” sau „Sigur nu e în iad”.

9. Ce ai schimba la tine dacă ai mai trăi o dată?
I-aş asculta mai mult pe părinţi.

(răspunsuri veronicheze, puse la 9 ani).

ver 046

La multi ani pentru Tataia Petrichezul Vertical al Iubirii

Urari pentru saptezeci si unu

Vera iti spune la multi ani folosind un spectacol
Prin care papusile dansau pe acel cantec haios
Mingea a intrat in gaura fara sa atinga un obstacol
Atunci cand noi doi am facut un traseu de joc haios.

Ritta ta ar vrea de ziua ta sa te invete limba ivrit
Ca sa vorbesti cu israelienii cand calatoriti pe-acolo
Dar tu ai intrebat de ce trebuie sa stii al ei „chibrit”
Ca tu aici vrei sa petrecem facand poze pe ici, pe colo.

carte 058

carte 051 carte 053 carte 054 carte 055 carte 056 carte 060carte 061

carte 031carte 032carte 035carte 040carte 042carte 029carte 033carte 045ver 014carte 037carte 036carte 044carte 038carte 039carte 046carte 047carte 048carte 050carte 049

Cuvânt înainte pentru Libertate

Mărturisesc cu emoţie că nu sunt foarte mulţi oameni capabili să surprindă atât de limpede şi cu aşa căldură sufletească esenţa Verei. Am primit „Cuvântul înainte” al cărţii de 9 ani şi nu mă pot abţine să nu-l public, fie şi cu câteva luni înainte de apariţia noului volum.

Silvia Șalgău-Aniţei, psiholog, terapeut la Centrul de Terapie Holistică Timpurie Intensivă -Being MySelf, Piatra Neamț – ne cunoaşte numai din virtual şi totuşi felul în care ne atingem reciproc sufletele denotă una dintre cele mai profunde realităţi.

Mi se întâmplă uneori să uit aceste lucruri fundamentale, mi se întâmplă să mă deconectez de la sursă, din pricina multor detalii lumeşti şi să trăiesc timpi de o dureroasă absenţă din sens. Nu durează mult până când, ceva venind invariabil dinspre Vera, mă reaşează pe şinele (şi în sinele) celor mai înalte trăiri.

Mulţumim, Silvia,
pentru ochii cu care ne vezi şi pentru motivaţia dăruită.

___________________________________________________________

A fost odată ca niciodată, într-un oraș, într-o țară, pe o planetă, o fetiță. Acea fetiță era înconjurată de oameni buni și dragi. Avea doi părinți care o iubeau ca pe ochii din cap, avea bunici, avea prieteni. Trăia într-o lume minunată, plină de lucruri frumoase, jucării și cărți cu povești. Ce o făcea pe fetiță deosebită de alți copii? – mă veți întreba. Deosebit era felul în care ea vedea lumea din jurul ei. Ceea ce altor copii și oameni mari le era străin, fetiței noastre îi era cunoscut și apropiat. Ea știa să se joace cu razele de soare, știa să asculte îngeri care cântau în orchestră, iubea sirenele din valuri nesfârșite și oițele de pe pajiști, putea să descopere universul infinit și libertatea ce o aduc fulgii de nea. Pe acea fetiță o chema Veronica. Vera…

Acum vreo doi ani, am descoperit personajul acesta miraculos, Veronica, absolut întâmplător. Pe atunci, căutam niște răspunsuri și nu bănuiam că le voi găsi la un copil, departe de mine. Faptul că, fără să caut cu tot dinadinsul, am găsit-o pe Vera, mi-a arătat că răspunsurile vin când și de unde nu te aștepți. Am început să sorb cuvintele și desenele ei cu ardoare, am început, încetul cu încetul, să o înțeleg, să o cunosc, să o admir. Să vă spun despre Vera. Vera este un mare artist în miniatură. Ea pictează, desenează, scrie, compune. Este un “om renascentist” al modernității. Își trăiește numele, rusescul “vera – credinţă”, cu loialitate, aducând Divinitatea în creațiile ei. Ea reinventează poveștile copilăriei noastre cu o creativitate debordantă și împletește magia basmelor cu concretul nostru rutinier.

Această carte, după cum ea a ales să o numească, este o carte a libertății. Aici ea a dat pagina, a făcut schimbarea, și-a luat la revedere de la “sindromul ei destul de mic”. Vera a fost în ultimii ani într-o călătorie a sufletului, pe care puțini dintre noi avem șansa să o experimentăm. Ceea ce a început acum câțiva ani pentru ea, cu personaje fantastice, din altă lume, acum a devenit o realitate pe care Vera o schimbă, o modelează și o redefineşte în fiecare vers sau în fiecare tușă de penel. Un autor pe care îl iubesc, William Stillman, spune în scrierile sale: “Lumea are nevoie de autism”. Da, omenirea are nevoie de autism, de oameni care pot gândi și percepe lumea la un alt nivel – mai aproape de natură, de basm, de culoare, de lumini, de sunete. Vera face parte dintre cei care au muncit atât de mult cu ei înșiși, încât, fără a-și pierde esența, au reușit să se apropie de lume și să îi arate frumusețea și unicitatea sufletului lor. Avem nevoie de oameni ca Vera, care surprind profunzimea, detaliile lucrurilor ce ne înconjoară.

Drumul ei sinuos a însemnat creștere și îmbogățire. Planeta Asperger a devenit Planeta Vera, în care terapia nu se mai face în acel cadru clasic, de cabinet, ci pretutindeni. Terapeuții i-au devenit prieteni, iar părinții ei îi sunt cei care i-au îndrumat pașii spre țelul ei ultim – libertatea. Fiecare carte a Verei arată trecerea timpului peste ea, precum și maturizarea ei impresionantă. Ea vorbește despre vindecare, despre înțelegerea oamenilor, despre modalități diferite de a gândi și a vedea lumea. Cu adevărat, cuvintele și imaginile ei sunt vindecătoare. Filmul “Frozen”, care i-a servit ca sursă de inspirație, este interpretat într-o manieră unică și specifică Verei – eliberarea de limite și ziduri, iubirea necondiționată, dualitatea bine-rău existentă  în orice persoană, și nu în ultimul rând, familia ca bază de siguranță, sunt teme pe care le-a descoperit, le-a aprofundat și le-a presărat în arta ei.

Ca terapeut, am căutat mereu finalitatea. Procesul terapeutic cu un copil cu autism este de cele mai multe ori lung și dificil. La fiecare început, visam sfârșitul. Vera, prin felul ei de a fi și dorința ei arzătoare de a fi liberă, mi-a arătat ce înseamnă finalitatea – să crești, să iubești, să fii curios, să fii tu însuți, să împărtășești. Ea mi-a dat, de la distanță, speranță și curaj. Îmi reafirm aici credința că Vera va aduce o schimbare în această lume. Deja a început…

Îți mulțumesc, Veronica, pentru darurile tale neprețuite.

psiho-terapeut Silvia Șalgău-Aniţei.

Cum să învingi Hanşii din cer

Capitolul 1 – Îngerii o vor pe Vera ca ei

Vera se plimba. Ea se întâlnise cu doi îngeri.

Cel cu aripi negre spuse: „Eu sunt Hans şi locuiesc în iad. Vreau ca rochia fetiţei să fie neagră şi să o provoace să nu scape de ticuri niciodată şi să îi sperie pe cei din jur”.

Cel cu aripi albe interveni: „Eu sunt Kristoff, sunt din Rai şi vreau invers”.

Vera avea o rochie albă, pentru că era bună, dar Hans-cel-din-iad încerca să îi picteze rochia cu negru, ca să o facă rea pe Vera. Dacă Vera era rea, atunci toată lumea ar fi fost rea. Dar Vera fiind bună, lumea este bună. Kristoff-cel-din-Rai vrea bunătate, dar Hans-cel-din-iad vrea răutate.

Capitolul 2 – Puterea lui Hans

Hans-cel-din-iad e pregătit să arunce vopsea neagră pe rochia Verei. Ea strigă: Kriiiistooooff!
Hans vru să îl coloreze şi pe Kristoff cu negru, dar Vera gândi să se abţină cu ticurile ca să-l gonească pe Hans.

Capitolul 3 – Yey pentru învingătorul Kristoff

Kristoff-cel-din-Rai sugeră Verei să rostească o rugăciune în gând atunci când Hans e la ea. Astfel, Hans-cel-din-iad ar simţi bunătatea ei şi ar fugi. Hans veni, iar Vera se gândi la Kristoff şi gândi: „Preasfântă născătoare de Dumnezeu, protejează-mă de Hansul din cer!”

Când Hans-cel-din-iad simţi rugăciunile Verei, strigă: „Aaaa! Bunătate!!!”

După aceea, fugi înapoi spre iad fără să se mai întoarcă. Astfel, Vera scăpă de ticuri iar Kristoff îi dădu nişte aripi albe şi a numit-o „Vera-cea-din-Raiul-de-pe-pământ”.

Deci yupii! Vera şi Kristoff s-au împrietenit.

ver 001ver 002ver 003ver 004ver 005ver 006ver 007ver 008ver 009

Anunţ

Va anunțăm cu drag faptul că și în această toamnă (ca de altfel în fiecare toamnă a ultimilor 5 ani) va apărea o nouă carte din seria „Jurnalele Identității”.

O 9 libertate a fulgilor de nea”, cartea vârstei de 9 ani, va invită să aflați, răsfoindu-i cuvintele și imaginile, prin ce mișcări sufletești și artistice a crescut și s-a dezvoltat un suflet de copil special.

Iată un mic text care sintetizează felul în care Veronica Simo (acesta este pseudonimul cu care își va semna de acum înainte cărțile) își observă, înțelege și însușeste propria evoluție:

9 versuri cu 9 ani

1 reprezintă creşterea drăguţă,
2 reprezintă primii paşi de mers pe jos,
3 reprezintă primul cuvânt şi prima citire,
4 reprezintă scrierea şi începerea primei cărţi,
5 reprezintă un nou sindrom ca un cadou,
6 reprezintă înţelegerea orchestrelor
şi mesajelor de la Dumnezeu,
7 reprezintă prima plecare a supra-rândului
spre Şcoala de pe Soare,
8 reprezintă o serpentină a responsabilităţii,
9 reprezintă o nouă libertate a vieţii.

Vers de morală:
În viitor, trebuie să-ţi aminteşti de lucrurile speciale făcute de tine în primii tăi 9 ani de viaţă şi să ai încredere în ei.

vera

Libertatea de a fi bunic

Pietre pe Trac dragă, nepoţica ta îţi spune
Să ai libertatea de a te juca cu Nicavero Simo
Atunci cănd stă de vorbă cu tine Ana a Marii tale
Tu să înveţi să spui „Sunt ocupat cu a ta fetiţă”.

Atunci când eşti în România, în casă eu aştept cu drag
Un tânăr de şaptezeci de ani, dar care e atât de liber
Încât, atunci când vine în timp ce mă joc singurică
Eu aleg să fac „partea a doua” după ce pleacă el.

Sigur mai ţii minte cum jucam noi „Nouă Anii”
Cum mereu câştigam doar eu datorită libertăţii
Căci eu am 9 ani, tu n-ai, ar fi bine să ai
Dar nu te jigni; şi tu la 70 de ani tot liber eşti.

Morala:
Eu libertatea mi-am câştigat-o la vârsta de 9 ani
Dar de la 10 ani tot am de gând să o păstrez,
Asta înseamnă ca tu o ai începând de la 70 de ani
Pentru că atâţia ani aveai tu când eu aveam 9.

ver 202

adevărul gol-goluţ

Vera: Moam, eu de ce nu pot sa merg la înmormântarea mamei lui Vio? Nici la îngeraşa Lucica nu m-ai lăsat sa merg.
Eu: Nu e un loc plăcut pentru copii, iubito, acolo toată lumea plânge aşa, mult de tot, de dorul celui care pleacă, e multă tristeţe şi asta te poate nelinişti şi pe tine…
V: Dar eu când o să pot merge totuşi la acest gen de evenimente?
Eu: … Eu ştiu ce să zic? Nici nu e ceva de dorit. Poate peste câteva zeci de ani, când o sa plecăm noi.
V: Adică tu şi Toat? Şi tataia Petrică?
Eu: Da, noi.
V: Vrei să spui peste sute de ani, dacă e vorba de voi.
Eu: (râd)
Vera: … Nu înţeleg de ce râzi. Ăsta e purul adevăr.

there

Memoriile relaţiei bunic-nepoată

Tataie drag, tu ai multe memorii frumoase
Cum ne distrăm noi liberi jucând „Nouă Anii”
Cum mereu sunt eu săgeata ce iar şi iar câştigă
Şi tu mereu ai doar un punct sau două maxim

Tataie drag, tu ai multe memorii frumoase
Cum ne jucăm noi „Bunici – Părinţi – Copii”
Cu reguli mai originale faţă de jocul de Table
Şi fiind veronichez, se joacă doar cu 9 piese.

Tataie drag, tu ai multe memorii frumoase
Cum ne jucăm noi jocul ce îl numim „4 în rând”
Astfel organizând o luptă între roşu şi galben
Făcând în patru etaje o scară de doar o culoare.

Tataie drag, tu ai multe memorii frumoase
Cum organizăm noi „spectacole veronicheze”
Dar mai întâi alegem un subiect şi câteva păpuşi
Ca Merida, Sirena şi simbolurile Familiei Iubirii.

Tataie drag, tu ai multe memorii frumoase
Cum am fost noi la locul de joacă de la munte
Cum ne-am jucat pe teren cu „mingea de ieri”
Şi am stat de vorba acasă la Stăpâna Păpuşilor.

Tataie drag, tu ai multe jocuri, poezii, poveşti
Toate fiind veronicheze şi tataiapetricheze
Ce formează o relaţie atât de impresionantă
Pe nume „9-70, veronichez şi tataiapetrichez”.

ver 318

Arta cea de frumuseţe (cântec cu refren)

Refren:
Ca să fii fericit
în viaţă
Ar fi bine să fii artist
Să scrii cărţi e viaţa
pentru mine
E viaţa cea frumoasă

Să ai talent la creaţie ar fi bine
Ar fi cel mai frumos lucru, dacă-ţi place

Cărţile ajută să fii apreciat
de către oamenii
care văd cu ochii lor
cuvintele cele scrise de tine,
citind din
ale tale cărţi
cu poezii şi cuvinte
din gândirea ta unică.

Refren:
Ca să fii fericit
în viaţă
ar fi bine să fii artist
Să scrii cărţi e viaţa
pentru mine
E viaţa cea frumoasă.

Dacă eşti artist poţi alcătui
un fel de „planetă” a ta,
ale cărei continente
sunt strofele poeziei tale

Într-un fel sau altul
Eu sunt artistă
şi mama îmi este artistică
Dar, începând cu sfârşitul toamnei
din anul două mii cinci,
a devenit şi ea artistă.

Refren:
Ca să fii fericit
în viaţă
ar fi bine să fii artist
Să scrii cărţi e viaţa
pentru mine
E viaţa cea frumoasă.

Notă:

Dedic această poezie Anei, mama mea, 
care mereu mă iubeşte şi mă ajută să scriu cărţi
ca să pot avea natură de artist
şi din care m-am inspirat.
Poezia ei o puteţi găsi în linkul următor:

https://anatitoiutomescu.wordpress.com/2015/06/22/abecedarul-vesniciei-cantec/

Familia Iubirii (Poem pentru concurs scolar cu tema „Familia mea”)

Pe bunicul Petre eu îl numesc
Verticala Familiei Iubirii
Deoarece el ne învaţă cum să iubim
Şi ne mai dă sfaturi de viaţă.

El este tatăl Anei, care-i o mamă bună
Ce mereu mă ingrijeşte doar prin iubire
Iar tatăl meu, Dan, se joacă cu mine
Şi îmi citeşte în fiecare seară.

Doar eu sunt copilul,
Eu sunt Veronica
O fetiţă talentată la creaţie
Dintr-o familie a iubirii.

familia iubirii

Anna gravida cu bebe-Vera (joc)

Anna din Frozen o sa nasca o fetita pe nume Vera dar Kristoff, sotul ei, are nevoie de ajutor sa decoreze camera pentru ea. Dupa aceea, Anna vrea o „rochie de mamica” pe care sa o poarte in prima zi de viata a Verei. Dupa ce a cumparat rochia de la vanzatorul care esti tu, bebelusa s-a nascut vrand si ea o rochita de la vanzatorul Tu. Noroc in rezolvare si nu uita sa te distrezi!

ver 001ver 002ver 003ver 005ver 006

Calatorind pe Planeta Verana

Intr-o zi eu cu mami prin parc ne plimbam
Observand odata o „garsoniera” micuta
De langa celelalte parcuri retrasa
Printre copaci asezata, ce odihnitoare!

Cand vantul adie prin verzile frunze
Noi doua pe leagane ne relaxam
Ba doar noi, ba cu vizitatori
Ca Bibi, Mario sau uneori tati.

Este un spatiu asa de potrivit cu noi doua
De parca ar fi fost facut doar pentru noi
Asta inseamna ca ar fi super-bine
Sa-i dam un nume din „Echipa Iubirii”

Deci s-a decis titlul „Planeta Verana”!

planeta verana

sa nu uitam nicicand sa iubim… amintirile

Ne intoarcem de la scoala impreuna, eu si Vera. Pe drum, trecem pe langa „casa mica”, blocul de garsoniere unde a locuit „ingerasa Lucica” in ultimii ani ai vietii ei. Lacrimez, incerc sa ma ascund dar Vera observa.

– Mami, cum te simti?

Nu vreau s-o mint, raspund simplu cu voce oarecum jucausa:

– Pai simt asa, aici in zona inimioarei… un dor de mama mea.

– Aaa, iti lipseste?

– Da.

– Dar tu nu ai amintirile cu ea, ca sa te gandesti un pic la ele?

– (eu tac uimita iar ea continua cu voce calda si inteleapta)

– Eu asa cred, ca atunci cand cineva moare si ti se face dor de el, trebuie pur si simplu sa iti aduci aminte de chestiile frumoase pe care le-ai trait cu acel cineva.

Vera19Mai05

Puteri de zână (sau o cale magică de împlinire a sinelui propusă de un copil la 9 ani)

Eu nu sunt doar o fetiţă obişnuită. Eu sunt şi o zână.
Puterile mele sunt următoarele:

1. Puterea Bunătăţii – mă ajută să nu cred în oamenii răi şi să-i transform în oameni buni.

2. Puterea Iertării – mă ajută să nu mă enervez când cineva greşeşte.

3. Puterea Curajului – mă ajută să rezist în haos şi gălăgie.

4. Puterea Iubirii – mă ajută să-mi dau seama cine mi se potriveşte şi dacă să mă căsătoresc sau e posibilitatea de despărţire.

5. Puterea Adevărului – mă ajută să nu cred în minciuni.

6. Puterea Libertăţii – mă ajută să fac toţi oamenii (inclusiv pe mine) liberi ca nişte fulgi de nea.

7. Puterea Responsabilităţii – mă ajută să înving oboselile, plictiselile, bolile şi lenea.

8. Puterea Infinitului – mă ajută să ajung în rai (tavanul cerului) când o să devin îngeraşă (adică un fel poetic de a spune „când voi muri”).

Toate acestea rezultă:

9. Puterea Puterii – care mă ajută să fiu specială şi să se pună în practică toate puterile, pentru totdeauna.

Veronica.

zanica2

Vera la Contempora, lansarea cartii „8, varsta infinitului”

A doua noastra intalnire cu Corina Laura Nae, Valeria Anghelache si Contempora 8 (ad infinitum)… un basm transpus in realitate.

Dupa un week-end emotionant si plin de arta, Vera a concluzionat cu o forta interioara greu de descris in cuvinte ca acesta (si nu altul) va fi drumul ei in viata. A trai inseamna a crea. A lasa ceea ce creezi sa te dezvolte si, prin mesajele incriptate in creatie, sa-i atingi si sa-i cresti un pic si pe cei care vin sa te vada. O cale responsabila si in acelasi timp libera de a exista.

Am intalnit si am stat de vorba cu oameni “potriviti” pentru noi, am inotat in marea compatibilitatii firesc si ne-am lasat uimiti unii de altii, prin lucruri la care rezonam fundamental si reciproc.

Expozitie si lansare de carte asadar, al patrulea jurnal al identitatii si inceputul frumos al unui drum “contempora-n” si “infinit”.

Puteti vedea imagini de la lansare aici:

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.657329784396957.1073741861.274820042647935&type=1

Iubirea veronicheză

Pietre pe Trac dragă, iubirea te ajută
Să trăiești în fericire, ca un bun veronichez
Și ca viața să îți fie realitatea unui vis
Vino pe planeta Vera, drag tataia-petrichez.

Doar iubește-ți familia, căci vei avea succes
Te vei găsi pe planeta Vera, cea de care ai visat,
Acest vis al tău acum a devenit realitate
Cu dragoste tu dorința o să ți-o îndeplineşti.

Vera, nepoata iubirii

Dragă bunic „tataia-petrichez”, cu sfaturi de viață,
Prin realitatea unui vis mă ajuți să iubesc,
Să aduc fericirea, să nu mă cuprindă gheața,
Și despre planeta Vera, frumos să vorbesc.

Nepoata „Nicavero” cu a ei fermecată coroană,
Te iubește pe tine, pe Ana-a-Mari
Și pe T-om în Rai când tu vorbești cu Ana
Când inimile coroniței devin mai mari.

Sfatul meu „veronichez” este pentru tine
Să te rogi la Dumnezeu să-ți îndeplinească visele
Asta la orice vârstă ar fi foarte bine
Să nu fie nimeni lovit de săgețele.

20150503_181444

P.S.

Iubirea veronicheza

Pietre pe Trac draga, iubirea te ajuta
Sa traiesti in fericire, ca un bun veronichez
Si ca viata sa iti fie realitatea unui vis
Vino pe planeta Vera, drag tataia-petrichez.

Doar iubeste-ti familia, caci vei avea succes
Te vei gasi pe planeta Vera, cea de care ai visat,
Acest vis al tau acum a devenit realitate
Cu dragoste tu dorinta o sa ti-o indeplistesti.

Realitatea unui vis

Pietre pe Trac dragă, din familia iubirii,
Să știi că nepoata ta Nicavero
A visat odată că a apăsat pe un buton
Și s-a găsit pe o planetă interesantă.

Era un soare auriu, rotund, strălucitor,
În care te poți băga când ești neliniștit
Și razele lui aduc fericirea încoace,
Căci astfel se formează o zi bună.

Mai erau pe acea planetă frumoasă
Infinit de mulți fulgi, toți super liberi
Care aceiași fulgi au modele unice
Și se pot transforma în numărul 9.

Pe planeta respectivă, erau multe prințese
Care aveau toate o imaginație superbă
Și una dintre ele, odată m-a întrebat:
„Vrei să locuiești aici, pe planeta Vera?”

Eu, spunându-i „da”, am mers pe acolo
Și m-am văzut cu mama Ana-a-Mari,
Mă jucam prin parc cu tatăl T-Om în Rai,
Și am condus vapoare cu al meu bunic.

Trezindu-mă, am aflat că a fost un vis
Dar m-am găsit în realitate pe planeta Vera
Unde totul e liber, special și artistic,
Planeta Vera e realitatea unui vis!

curiozitate oarecum transcedentala

Pe drum de la scoala spre casa, Vera ma intreaba deodata:

– Moam, cand voi avea eu 40 de ani, tu o sa mai traiesti?
– Da, iubito, eu sunt convinsa de asta. Pai o sa am vreo 70 de ani.
– Aaa, cat are tataia Petrica..
– Da.
– Ah, ce bine (fara patima in glas, isi continua firul gandului cu voce tare si cu buna dispozitie)- ma gandesc ca sigur mi-ar fi dor de tine, adica asa cum iti este tie de ingerasa Lucica uneori… E bine daca ai de gand sa traiesti.

Veronicile Asperger, paper-book

REZUMATUL POVESTII:

Era vorba despre o fetita, Vera. Intr-o zi, Vera a deschis o usa secreta si s-a gasit pe o planeta din care a gasit o prietena perfecta pentru ea! Dupa ce a aflat ca totul a fost doar un vis, ghici ce s-a intamplat! Citeste povestea ca sa afli.

POVESTEA:

Era odata o fetita pe nume Vera. Vera avea 9 ani. Intr-o noapte, ea a inceput sa viseze. Se facea ca in camera ei, pe un perete, se afla un buton. De curiozitate, fata a apasat pe buton si … deodata, s-a deschis o usa! Era o usa secreta.

Cand Vera intra in usa, se gasi intr-un parc plin cu flori. Acolo, Vera facu cunostinta cu o fetita de 5 ani. Ei i se spunea Vero. Ele aveau multe coincidente: pe amandoua le chema Veronica, aveau amandoua sindromul Asperger si pe amandoua mamele lor le chema Ana Maria.

Avand atatea chestii in comun, Vera si Vero au decis sa se imprieteneasca. Si mamele lor, Ana-Mariile, s-au imprietenit si ele. In timp ce Anele stateau de vorba, veronicile au inceput sa se joace pe-acolo. Si-au dat desene cadou una alteia, se dadeau pe leagane, pe tobogane, pe carusele si chiar se jucau de-a v-ati ascunselea!

Vero ii mai arata Verei trucuri sportive din cand in cand, si-a fost cea mai distractiva „zi” din viata Verei! Ba chiar fetitele faceau magii impreuna. A fost un vis de minune!

Mamicile lor au terminat de vorbit, si s-au dus sa-si duca fiicele la ele acasa. Dupa ce s-au dus acasa, Vera s-a trezit. cand s-a vazut la ea in pat, si-a dat seama ca totul a fost doar un vis. Ea a inceput sa planga, pentru ca a fost asa de frumos incat si-a dorit sa fie realitate.

Emotionata, Vera i-a povestit si mamei ei visul. Si-acum urmeaza ce s-a intamplat:

O voce a intrebat-o pe Vera daca vrea sa mearga in parc. Era chiar Vero. Vero exista in realitate! Ele au decis sa se joace un pic chiar acasa la Vera! Dupa aceea, a aparut si mama lui Vero. Anele au facut cunostinta si dupa ce au aflat de coincidentele fiicelor lor, mama lui Vera s-a gandit chiar la visul povestit de catre Vera!

Veronicile s-au costumat cu niste rochii frumoase, au desenat impreuna, au mancat ca la o petrecere, au facut piese de teatru cu papusi Elsa si Anna, ba chiar si-au intrebat parintii daca sa mearga in parc! Ei au zis da, si a fost la fel de distractiv ca in visul Verei! Era o intalnire ca in povesti!

IMAGINI:

paper-book veronicile.asp 001paper-book veronicile.asp 002paper-book veronicile.asp 003paper-book veronicile.asp 004paper-book veronicile.asp 005paper-book veronicile.asp 006paper-book veronicile.asp 007

My Own Planet

There’s a funny little kitty
sleeping all day in my house,
His tummy’s soft & gold & hot
He’s Doru, my funny cat.

I am a big fan of Elsa’s
and of her winter magic,
She can make free snowflakes
that last for 9 whole years.

Well, my name is Veronica
and I am 9 years old,
I am a special girl and
I am thinking interesting.

When I’m sad & I don’t feel good
I’ve got a sun of my own
It’s all my imagination
I go in it to cheer myself up.

De ziua ta, cu ploaie / At your birthday, with rain

Aceasta poezie este o replica la poemul mamei mele, pe care il gasiti aici:
https://anatitoiutomescu.wordpress.com/2015/03/27/ploua-si-eu-astept-ziua-ta-de-nastere-mama-its-raining-and-i-wait-your-birthday-mama/

Când mama mea
Cealaltă AnA
aude pământul
udându-se
în ziua de
17 iulie

Având o
nouă vârstă,
ea vede iar copila
minunată,
Iubirea iubirilor
ei, Veronica

Și mama ei
îngeraşa Lucica
deși sus în cer fiind,
Este aici.

–––––––

When my mother
The other AnA
is hearing the earth
getting wet
in the day of
17th July

while having a
new age,
she sees the
wonderful girl-child,
her lovely Love,
Veronica

her mother
angel Lucica
although being up in the sky,
She is here.

gândirea la fel e impresionantă

Prin parc. Vera scapă pe jos un biscuit.
Eu: Lasă-l acolo, Vera, o să-l mănânce păsările şi le va face plăcere.
Ea: Ah, măi Moam, dacă ai şti cât de la fel am putut să gândim! Spune-mi sincer, pe tine nu te impresionează treaba asta, gândirea la fel? Că pe mine pot spune că da, foarte tare.

Ce personaj din Frozen esti? (test by Vera)

Care este dorinta ta cea mai mare?

a) sa fii singurel
b) sa iubesti
c) sa fie vara calda
d) sa fii regele (regina) tarii
e) sa ii ajuti pe prieteni

Care este mancarea ta preferata?

a) inghetata cu frisca rece
b) peste cu ardei rosu
c) morcov cald
d) icre negre
e) carne de ren

Unde ar fi vacanta viselor tale?

a) la munte, unde e zapada multa
b) la un loc de nunta, cald si colorat
c) la mare, dar sa fie innorat
d) la un castel, unde exista oameni rai
e) undeva, intr-un loc cu reni, cu o prietena

Ce simbol ar fi al tau?

a) un fulg cu spirale
b) o inima cu floare
c) un nor cald, de vara
d) o coroana cu sabie
e) o sanie cu gheata in ea

Interpretarea rezultatelor:

majoritate a:

ELSA – iti place iarna, vrei sa fii liber, vrei sa fii acceptat, iti place magia

majoritate b:

ANNA – iti place sa iubesti si iti e usor, esti bun la suflet, esti iubit

majoritate c:

OLAF – iti place sa fie cald afara, iti plac morcovii, dar iti place si ninsoarea

majoritate d:

HANS – iti plac regii, iti plac minciunile si rautatile

majoritate d:

KRISTOFF – esti de ajutor si ai prieteni, iti plac renii, iti place sa spargi gheata.

pers.frozen1pers.frozen2pers.frozen3

attention, please: întreruperea actului artistic strict interzisă!

– Moam, ştii la ce mă gândeam eu? După ce termini cartea ta de poezii şi o dai la tipărie (n.b.editură), nu ar fi interesant sa te apuci de cartea aceea a Identităţii, care ziceai tu ca o să fie despre viaţa mea?

– Mmm… ba da, deşi mă gândeam să mai treacă nişte timp, să mai trăim, să avem ce scrie…

– Păăi, am făcut deja NOUĂ ANI! Ca să zic aşa, s-a terminat un ciclu de viaţă, cum îi place lui tataia Petrică să spună… Poţi să scrii de sindrom, de cât de drăgălaşă eram eu când eram mică de tot, ca bebe-Gabriela, despre jocurile noastre şi vorbele noastre unice şi originale, pe care nu le înţelege nimeni…

– Ai mare dreptate, Vera. Chiar cred că aşa voi face.

– Plus că mai ştii ceva, Moam?

– Ia spune…

– Eu vreau şi să învăţ cum se face, vreau să spun cum scrii tu o carte despre mine, că vreau şi eu când mai cresc să scriu o carte despre tine… Nu e o idee super-mega-giga bună???

– …