Dulce mirare

In ce priveste terapia ca noua constanta a vietii ei, Vera si-a formulat deja un algoritm mental  in interiorul caruia se simte mai bine decat in mixul de surprize haotice si confuze ale noului. Ea a zis „mami, Asociatia este a doua gradinita a mea” si astfel, o multime de reguli (nu multe, dar suficiente pentru inceput) isi gasesc acum loc si sens in nesfarsita ei ordine interioara.

Antonela este mai mult decat o educatoare, caci ii lipseste (si din natura statutului dar si din fire) autoritatea; iar blandetea, prietenia sincera si harul ei sunt pentru Veronica un plus considerabil adus sperantei de echilibrare sociala.

Devine asadar o placere aceasta matca in care ne asezam incet, dublata bineinteles de grijile noastre permanente cu privire la banii (multi) care trebuie platiti. Dar stim amandoi, si eu si Tom, ca Dumnezeu are un plan si ca vom gasi de fiecare data solutii. Nu trebuie decat sa avem credinta.

Daca prin reducere la absurd as putea alege o alta soarta (in care grijile materiale nu mi-ar adanci ridurile prin sarea lacrimilor si in care nu m-as simti fisurata de un trecut greoi, de boli instalate prea curand in oase si de un intreg arsenal de neguri)  – mi-as alege totusi aceeasi cruce, mi-as iubi durerile care m-au apropiat de Dumnezeu, as simti acelasi dispret fata de bogatiile materiale, as renunta cu aceeasi mare usurinta la orice avere pamanteasca, as respira aceeasi mare recunostinta pentru Iubirea care mi-a fost daruita. Si as trai (cum de altfel o fac, clipa de clipa) sub semnul aceleiasi supreme intrebari: Merit eu aceasta familie? Merit eu, Doamne acest copil uimitor? Merit eu aceasta rasplata?!

Anunțuri

Un gând despre „Dulce mirare

  1. tataia Petrica spune:

    „Nimeni sa nu-si caute folosul lui,si fiecare sa caute folosul altuia”(1 Corinteni10/24)
    Calatorind prin munti,o femeie inteleapta a gasit o piatra pretioasa in apa uni izvor.A doua zi a intalnit un calator infometat,iar femeia inteleapta a desfacut traista sa imparta merindele cu el.Calatorul infometat a zarit piatra in desaga femeii,a admirat-o si a rugat-o pe femeia inteleapta sa i-o dea lui.Femeia i-a dat-o fara sa stea pe ganduri.
    Calatorul a plecat bucurandu-se de norocul care a dat peste el,Stia ca piatra valora destul cat sa-i asigure o viata tihnita.
    Dupa cateva zile s-a intors si a cautat-o pe femeia cea inteleapta. Cand a gasit-o, i-a dat piatra si i-a spus:”m-am tot gandit.Stiu cat prtuieste aceasta piatra, dar ti-o dau inapoi cu speranta ca poti sa-mi daruiesti ceva mult mai pretios. Da-mi , daca poti, acel ceva dinauntrul sufletului care te-a facut sa -mi dai piatra”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s